Traim intr-o era in care informatia circula cu o viteza ametitoare, iar distinctia dintre adevar si fals devine tot mai dificila. Un raport recent al Serviciului European de Actiune Externa (SEAE) a dezvaluit o harta complexa a retelelor de dezinformare rusesti si chineze, evidentiind modul in care acestea incearca sa influenteze opinia publica si sa submineze democratia.

Raportul SEAE descrie in detaliu structura acestor retele. Cea ruseasca, descentralizata, utilizeaza canale oficiale (ministerul de externe, ambasade, servicii de informatii, institutii media finantate public - RT, Sputnik, TASS, Ria Novosti, Gazeta, Ukraine.ru), canale sub supraveghere publica, dar fara afiliere oficiala (ex: 228 de domenii care au promovat campania "Doppelgaenger") si canale aparent independente (canale YouTube, influenceri, retele precum "Portal Kombat").

Reteaua chineza, in contrast, este puternic centralizata, bazandu-se pe mass-media de stat (Global Times, CGTN), conturi diplomatice si, intr-o maniera mai ascunsa, pe site-uri de stiri, podcasturi si influenceri aparent independenti, gestionati de companii de relatii publice.

Ambele retele vizeaza tari si organizatii din intreaga lume, inclusiv Romania, si folosesc platformele de socializare, in special X (fostul Twitter), ca instrument principal de diseminare. Tintele predilecte ale acestor campanii includ Ucraina, Franta (in contextul Jocurilor Olimpice), Germania (in contextul alegerilor si protestelor fermierilor), NATO, tarile G7 si Statele Unite.

Desi acest context pare a fi departe de domeniul asigurarilor, impactul dezinformarii se poate resimti in diverse aspecte ale vietii, generand riscuri care pot fi, in anumite cazuri, acoperite de polite de asigurare. Sa analizam cateva exemple, fara a trage concluzii definitive:

1. Asigurari de Raspundere Civila Profesionala (pentru jurnalisti, influenceri, companii de media):

Raportul mentioneaza influenceri si canale media implicate in diseminarea de informatii false. O polita de raspundere civila profesionala poate oferi protectie financiara in cazul in care un jurnalist, influencer sau o companie de media este actionata in justitie pentru defaimare, calomnie sau raspandirea de informatii false, chiar daca acestea au fost preluate din surse aparent credibile, dar care, in realitate, fac parte din retelele de dezinformare.

2. Asigurari Cyber (pentru companii si organizatii):

Atacurile cibernetice sunt adesea asociate cu campaniile de dezinformare. Raportul SEAE subliniaza ca manipularea informatiilor reprezinta o amenintare majora la adresa securitatii UE. O asigurare cyber poate acoperi pierderile financiare cauzate de atacuri cibernetice, inclusiv cele care vizeaza furtul de date, intreruperea activitatii sau deteriorarea reputatiei ca urmare a unor campanii de dezinformare care implica si atacuri informatice.

3. Asigurari de Raspundere Civila a Administratorilor si Directorilor (D&O):

Deciziile luate de conducerea unei companii pe baza unor informatii false, provenite din campanii de dezinformare, pot avea consecinte negative asupra afacerii. O asigurare D&O poate proteja administratorii si directorii de raspunderea personala in cazul in care sunt trasi la raspundere pentru decizii care au prejudiciat compania, chiar daca aceste decizii au fost influentate de informatii false.

4. Asigurari de Bunuri (pentru companii):

Raportul mentioneaza acte de sabotaj ca parte a unei campanii hibride mai ample a Moscovei. Desi nu este direct legat de dezinformare, acest aspect subliniaza riscul unor daune materiale provocate de actiuni ostile. O asigurare de bunuri poate acoperi daunele cauzate de incendii, explozii sau alte evenimente, inclusiv cele care ar putea fi rezultatul unor acte de sabotaj.

Este important de retinut ca acoperirea specifica oferita de fiecare tip de asigurare variaza in functie de polita si de compania de asigurari.